Copenhaga, Danemarca- prin centrul orașului

Din Christianshavn, Copenhaga, Danemarca, m-am îndreptat spre centrul orașului. Am trecut Podul Lung (Langebro), pod basculant care leagă două bulevarde. A fost construit în 1954 înlocuind un pod mai vechi, temporar (1930), care nu mai făcea față traficului auto, la rândul lui ridicat în locul unui pod oscilant folosit pentru tramvaie și cale ferată.

De pe pod am remarcat o clădire modernă, din sticlă, în care funcționa Centrul de Arhitectură Danez (Dansk Arkitektur Center) fondat 1985.

La capătul podului am urmat B-dul H.C. Andersen.

Bulevardul era mărginit de clădiri, majoritatea istorice.

Musikkonservatorium

În una dintre ele, Ny Carlsberg Glyptotek Museum, funcționa Muzeul de Artă cu colecții în special de sculptură antică și mai modernă, de exemplu colecția completă a sculpturilor în bronz ale lui Edgar Degas și o colecție Auguste Rodin.

Muzeul etalează și colecții ale unor pictori impresioniști și post-impresioniști francezi și danezi și într-o aripă este amenajat un Auditorium în care se desfășoară concerte clasice, alte evenimente culturale, prelegeri, dezbateri, etc.

Muzeul are la bază colecția personală a colecționarului de artă Carl Jacobsen care a adunat-o într-o „casă muzeu” pe care a extins-o în grădină (1882), perioadă când avea deja 19 galerii. Adunând în continuare opere de artă, în final le-a donat statului danez care au amenajat un muzeu în locul vechilor fortificații abandonate (1897) și l-au inaugurat în 1906. Patrimoniul muzeului crescând, acesta a fost extins (1996) și renovat în 2006.

Lângă muzeu era una dintre intrările în Parcul Tivoli, parc de distracții construit începând cu anul 1843, pe care, dacă îmi rămânea timp urma să-l vizitez la finalul zilei.

 

Pe cealaltă parte a bulevardului se afla clădirea în curs de renovare a Ambasadei Macedoniei (Makedonske Ambassade).

După ce am depășit zona Parcului Tivoli am ajuns în dreptul Castelului Hans Christian Anderson (H.C.Andersen Slottet) pe care, cu majuscule era inscripționat TIVOLI. Clădirea a fost construită pentru Muzeul de Artă Danez (1893) și în 1978 a fost cumpărată de Tivoli, i-a schimbat numele în cel actual și azi funcționează ca  sală de banchete.

Vis a vis de castel era postată statuia lui Hans Christian Andersen (1965).

Am intrat în Piața Primăriei pe lângă Fântâna Dragonului (Dragespringvandet). Prima parte a fântânii, fără grupul central, ridicată în apropierea locației actuale, a fost inaugurată în 1904 când a fost foarte criticată și poreclită „Scuipătoarea” (Spytbakken).

Fântâna, așa cum arată ea azi, cu grupul central, un taur luptându-se cu un dragon și pe marginile fântânii, decorate cu ornamente grecești antice, trei dragoni care stropesc cu apă, a fost inaugurată în 1923 și mutată în locația de azi când bulevardul a fost extins (1954).

Piața Primăriei (Rådhuspladsen) se afla pe locul fostei Piețe a fânului, lângă fosta Poartă de Vest a orașului și fortificațiile de lângă ea. Acestea au fost demolate (1850) și zona amenajată ca spațiu expozițional care a funcționat până în 1888.

Între anii 1894-1905 pe acel loc a fost ridicată Primăria Copenhaga (Københavns Rådhus), o clădire inspirată din arhitectura medievală daneză și norvegiană.

În stânga Primăriei mi-a atras atenția o clădire în stil art nouveau în fața căreia se afla  o coloană înaltă de 20 metri pe care erau plasate sculpturile în bronz a doi jucători de lur,  Lurblaeserne.

Hotelul Palace a fost construit de un consilier al breslei măcelarilor care a început să se ocupe cu afaceri hoteliere (1909) și a purtat numele de Hotel Palads până când a fost vândut (1927) și a primit actualul nume. Mi s-a părut foarte interesant turnul înalt de 65 metri, placat cu cupru și decorat cu mozaicuri simbolizând dimineața, ziua, seara și noaptea.

Am cotit pe lângă turnul Primăriei îndreptându-mă spre B-dul H.C.Andersen, poate reușeam să vizitez măcar puțin din Parcul Tivoli.

Privind o ultimă clădire interesantă, Sediul Central al Pompierilor (Hovedbrandstationen), am regretat că vizita mea în Copenhaga a luat sfârșit.

Citește și Copenhaga, Danemarca- zona Langelinie

 

Copenhaga, Danemarca- de-a lungul Canalului Frederiksholm și prin Christianshavn

Pe lângă Muzeul Național din Copenhaga, Danemarca am urmat Canalul Frederiksholm. Unul dintre podurile care îl traversau era Podul de Marmură (Marmobroen) construit  pentru a conecta Christiansborg cu Ny Vestergade (1739-1745).

La unul dintre capete s-au păstrat elementele vechii intrări ale primului Palat Christiansborg ars în incendiul din 1794.

Canalul Frederiksholm (Frederiksholms Kanal) se întinde de-a lungul părții de sud-vest a insulei Slotholmen și împreună cu Canalul Slotholmen separă insula de Zeeland. A fost săpat pentru extinderea zonei până la mare și a proteja Palatul Regal și flota situate atunci acolo (1681). Actual canalul este utilizat pentru ambarcațiuni mici. Între ele este ancorat unul dintre cele două vase vechi păstrate, Light nr. XI, construit în 1878, dezafectat și vândut în 1977 unui artist și designer care l-a mutat în locația actuală.

După crearea lui, de-a lungul canalului a fost construit  depozitul militar (Fæstningens Materialgård). Din cadrul lui, cea mai veche clădire păstrată până azi este Casa depozitarului (1740).

În 1771  s-a alăturat un depozit civil (Civiletatens Materialgård) pentru materialele folosite la construcția palatelor regale. În zonă se aflau și cazarmele Gardei Regale Călare. Una dintre clădirile lor, Casa băiatului grăjdar (foderdrengen), s-a păstrat până azi. Acele clădiri azi sunt reședințe și în una dintre ele funcționează Școala de Sculptură a Academiei de Artă.

parcare la marginea canalului

Canalul se deschidea în  Portul Copenhaga (København havn) de-a lungul căruia am continuat vizitarea orașului. Am trecut pe lângă Muzeul de Război Danez (Krigsmuseet- Tøjhusmuseet), localizat în fostul arsenal IV, Tøjhuset, de la care și-a preluat denumirea.

În fața mea, în spațiul larg de pe malul apei, se înălța o clădire modernă din sticlă, legată de altă clădire prin 3 poduri care traversau șoseaua, în care funcționa Biblioteca Regală  Daneză (Det Kongelige Bibliotek), cea mai mare din Țările Nordice. Prima, Biblioteca Universitară, a fost fondată în 1482, apoi Biblioteca Regală în 1648, de către Regele Frederik III care a fost deschisă publicului în 1793.  Ele au fuzionat în 1989 și cuprinzând un volum enorm de manuscrise și lucrări în 1999 a fost ridicată o nouă clădire, adiacentă celei vechi, numită Diamantul Negru datorită exteriorului din marmură și sticlă neagră, în care pe lângă bibliotecă funcționează și o sală de concerte. Din 2008 cu biblioteca a fuzionat și Arhiva Folclorică Daneză.

Pe podul Knippelsbro am trecut apa pe Insula Amager, în Christianshavn, un fost oraș ridicat de Regele Christian IV pentru negustorii independenți (1617) cărora li s-a ridicat și o biserică temporară (1639) înlocuită cu cea actuală, ridicată în stil baroc  olandez (1862-1695), Biserica Mântuitorului Nostru (Vor Frelsers Kirke).

Turnul cu 3 etaje, prevăzut cu o spiră în formă de elice, înalt de 90 metri, a fost ridicat sub Regele Frederik V (1749-1752). La baza lui au fost postate  4 statui reprezentând  evangheliști și în interiorul clopotului un catrilon care cântă la fiecare oră în intervalul 8-24. Turnul poate fi urcat până în vârful elicei pe 400 de trepte dintre care 150 se află la exterior. O legendă spune că arhitectul care a proiectat turnul, dându-și seama că a întors spirala în sens invers acelor de ceasornic, s-a sinucis sărind din vârful turnului.

M-am îndreptat apoi spre o altă biserică situată în apropierea malului apei. Lângă ea, într-o clădire, pentru mine ciudată ca design, funcționa o firmă de asigurări, Aon Denmark A/S.

Biserica Christian (Christians Kirke), cunoscută popular ca Biserica Loteriei, a fost construită pentru comunitatea germană tot mai numeroasă (1754-1759) și a purtat numele de Biserica Germană a lui Frederik (Frederiks Tyske Kirke).

Deasupra turnului de 70 metri înălțime a fost adăugată o turlă (1769) și în criptă au fost amenajate 48  capele de înmormântare. Biserica  fost folosită de germani până în 1886 când congregația lor s-a desființat.

Prin gangul unei clădiri moderne, în care funcționau Servicii ale Administrației, am ieșit pe malul apei.

În apropierea podului pe care trecusem și a Bibliotecii am văzut clădirea Institutului de Limbă și Literatură Daneză (Det Danske Sprog-og Litteraturselskab).

În clădirile din zonă își aveau sediile mai multe firme și instituții, un exemplu, pe o latură a canalului Christianshavn se afla clădirea în care funcționa Sindicatul Finanțelor (Finansforbundet).

Am traversat canalul pe Podul Circular (Cirkelbroen), pod pietonal deschis în 2015, foarte interesant, fiind format din 5 punți rotunde cu catarge de diferite înălțimi, susținute de 118 cabluri metalice, care dădea impresia unui iaht cu vele.

Îndreptându-mă spre următorul pod mare pe care doream să-l traversez spre centrul orașului am trecut pe lângă o clădire mai veche, fostă Fabrică de Zahăr (De Danske Sukkerfabrikker) din cadrul Copenhagen Economics, companie pentru producerea zahărului înființată încă din 1872.

Citește și Copenhaga, Danemarca- prin centrul orașului

Copenhaga, Danemarca- Palatul Christiansborg și Muzeul Național

De la Teatrul Dramatic din Copenhaga, Danemarca, m-am întors la Canalul Nytorv,  l-am trecut și m-am îndreptat spre Palatul Christiansborg. În drumul meu am trecut pe lângă statuia lui Niels Juel (Niels Juel statuen), amiralul, erou naval danez, care a condus Marina Regală Daneză la sfârșitul secolului XVII.

După câteva minute am ajuns la Biserica Holmen (Holmens Kirke) care a fost înființată de Regele Christian IV în clădirea unei forje de ancorare construită pe canalul Holmen în 1563.

În biserică a avut loc ceremonia unei nunți regale și, în timp, au fost îngropate mai multe personalități.

Am trecut Canalul Holmen pe insula Slotsholmen situată în centrul orașului Copenhaga unde se afla Palatul Christiansborg (Christiansborg Slot), ultimul dintre cele trei palate ridicate în timp pe acel loc. În locul primului palat (1733-1745), distrus într-un incendiu (1794), a fost ridicat al doilea palat (1803-1828) care inițial a fost folosit de Rege Frederik VI doar pentru divertisment, apoi ca reședință regală de către Regele Frederik VI (1852-1863) și în 1849, în palat a avut loc introducerea monarhiei constituționale, în aripa de nord creându-se locul în care a funcționat primul parlament danez.

Palatul a ars într-un incendiu (1884) și pe locul lui a fost ridicat Christiansborg (1907-1928), o clădire în stil neo-baroc cu turnul înalt de 106 metri, împărțit ca Reședință Regală și Camerele Recepției Regale la mijloc, Parlamentul  în aripa de sud,  Curtea Supremă Daneză și Biroul Primului Ministru în aripa de nord.

Sub palat, prin săpături arheologice au fost descoperite ruinele castelelor anterioare și în 1924 a fost amenajată pentru public o expoziție istorică. În stânga palatului se aflau clădirile în care funcționau mai multe ministere, Ministerul Justiției, Ministerul Industriei și Finanțelor, etc.

Ministerul Finanțelor

Vis a vis de ele se întindea clădirea Bursei (Børsen) care a fost ridicată în stil renascentist olandez (1619-1640), sub Rege Christian IV,  pe un teren recuperat de pe coasta Amager, cu un turn în formă de spiră în care se împletesc cozile de la 4 dragoni,  de 56 metri înălțime.

A fost folosită ca piață apoi cumpărată de un comerciant, văduva lui a donat-o Regelui Frederik III, renovată și în 1857 transformată în piață bursieră, cu 40 de birouri comerciale la parter și o cameră mare la etaj, care a funcționat până în 1974. Actual este sediul Camerei de Comerț Daneză (Dansk Erhverv).

Pe lângă clădirea Parlamentului m-am îndreptat spre Grădina Bibliotecii Regale.

Grădina a fost amenajată (1920) pe o parte a locului unde se afla vechiul Port Naval IV, spațiu acoperit cu pământ (1867) când Marina a fost mutată pe Holmes Kanal. În mijlocul grădinii s-a construit un mic iaz artificial în mijlocul căruia a fost ridicată o sculptură de cupru de 8 metri înălțime din care la fiecare oră fixă se revarsă apă sub formă de cascade.

În spatele lui se afla Biblioteca Regală  (Det Kongelige Biblioteks Have) (1906)

Am revenit pe același drum și m-am îndreptat spre Capela Regală (Christiansborg Slotskirke) care este folosită pentru ceremoniile regale și ale Parlamentului.

Prima capelă a fost ridicată o dată cu primul palat, când avea interiorul rococo. A ars  împreună cu el în incendiu.

O dată cu al doilea palat, capela a fost reconstruită în stil neoclasic, cu cupolă. A supraviețuit incendiului în care a ars palatul dar în 1992 a fost distrusă de artificiile unui carnaval.

Reconstruită de o agenție de stat, a fost inaugurată în 1997.

Am ocolit palatul prin nord, pe lângă Curtea Supremă (Højesteret).

Vis a vis de ea se afla Muzeul Thorvaldsen (Thorvaldsens Museum) care funcționa într-o clădire construită asemănător stilului grecesc antic cu influențe egiptene (1838-1848 ). În muzeu se pot vedea lucrările de artă daneză neoclasicistă ale unui singur pictor, Bertel Thorvaldsen (1770-1844), care a trăit și lucrat  mare parte din viață în Roma.

Pe clădire a fost efectuată o friză care înfățișează întoarcerea lui Thorvaldsen de la Roma (1838) și în curtea interioară a fost pus mormântul acestuia.

În fața muzeului se deschidea Piața Bertel Torvardsens (Bertel Torvardsens plads) construită o dată cu clădirea și amenajată cu gazon. În 2001 a fost pavată și s-a amenajat o piscină.

Muzeul Național din Copenhaga (Nationalmuseet) este situat într-o clădire din secolul XVIII numită Palatul Prințului pentru că a fost reședința Prințului Frederik V și a altor membrii ai familiei regale. Palatul a fost construit în stil rococo (1684), refăcut și completat (1743-1744) și din 1892 a intrat în posesia Muzeului Național.

Muzeul păstrează Patrimoniul Cultural și Istoric Danez care evocă istoria Danemarcei până în ziua de azi.

Cele mai importante relicve păstrate în el sunt simbolurile naționale Carul Soarelui (secolul XIII) și Coarnele de Aur ale lui Gallehus (secolul V).

Citește și Copenhaga, Danemarca- de-a lungul Canalului Frederiksholm și prin Christianshavn

 

 

Copenhaga, Danemarca- în zona Palatului Amalienborg

Din Piața „Sf. Ana” Copenhaga, Danemarca, am intrat în Cartierul Frederiksstaden, format din clădiri ridicate în stil rococo începând cu anul 1748, la dorința Regelui Frederik V, pe locul a două palate,  Palatul Amalienborg, construit de soția Regelui Frederik III în afara zidurilor orașului (1669-1673), care a ars într-un incendiu și un palat construit de Frederik IV ca reședință de vară, înconjurat de o grădină franceză și într-o parte terenuri militare de foraj.  Am remarcat una dintre clădirile rococo, Conacul Odd Fellow (Odd Fellow Palaet), azi sală de concerte.

Construit pentru un conte căruia i-a purtat numele, Conacul Berckentin, în 1762 a trecut în posesia familiei Schimmelmann care, fiind iubitoare de artă, l-a folosit pentru diverse activități culturale.

O dată cu formarea cartierului a început construcția Bisericii lui Frederik sau Biserica de marmură (Marmorkirken;Frederiks Kirke), o biserică evanghelică luterană.

A fost proiectată din marmură dar, din lipsa de fonduri, parțial a fost construită din calcar.

Din același motiv construcția a decurs lent (1749-1894).

Sprijinită pe 12 coloane, avea cea mai mare cupolă bisericească din Scandinavia acelor vremuri.

Lângă ea se afla Biserica Ortodoxă Rusă (Sankt Aleksander Nevskij Kirke) construită de Guvernul rus (1881-1883) cu ocazia căsătoriei  prințesei Dagmar a Danemarcei cu cel care urma să devină Țarul Alexandru III al Rusiei.

Se remarca prin cele trei cupole aurite, fațada din cărămidă roșie cu decorații de gresie pe care, într-o nișă, era postată icoana patronului bisericii, Alexandru Nevski.

M-am întors la Biserica de marmură de unde m-am îndreptat  spre o piață mărginită de patru palate cu exterioarele identice dar interioarele rococo diferite, Amalienborg Slotsplads.

Inițial clădirile au fost conacele unor familii de nobili situate în jurul unei curți octogonale. Aceștia le-au vândut familiei regale pentru a se adăposti în urma incendiului Palatului Christiansborg (1794). Complexul a devenit Palatul Amalienborg (Amalienborg Palatset) și în centru pieței a fost postată statuia Regelui Frederick V.

Palatele au preluat numele regilor care le dețineau. În Palatul Christian VIII, fostul Palat Levetzau, funcționa muzeul palatului- Amalienborgsmuseet– care etala viața familiilor regale din Danemarca.

fostul Palat  Moltke- Palatul Christian VII

fostul Palat Schack- Palatul Christian IX

Palatele Christian VII și Christian IX au fost legate cu o colonadă prin care am ieșit pentru a vedea prima clădire neoclasică ridicată în Copenhaga.

Palatul Galben (Det Gule Palæ) a fost construit pentru consulul prusac, un comerciant bogat (1759-1764) după decesul căruia a fost cumpărat de Regele Frederik VI și folosit inițial ca reședință pentru oaspeți apoi locuit pe rând de mai mulți prinți, din 1842 și locație pentru caii și gărzile regale. În 1923 a fost ridicată mansarda în care s-au amenajat locuințe iar ultimul prinț a locuit în clădire până la decesul său în 1939. Clădirea a fost renovată, reamenajată de firma Bertelsen & Schewing (2013) care folosește parterul, restul fiind locuințe.

Am revenit în piață prin colonadă și am ieșit spre malul apei pe lângă Palatul Frederik VIII, fostul Palat Brockdorff.

În 1983 lângă palate, la malul apei a fost înființată Grădina Amalie (Amaliehaven).

În grădina creată pe două niveluri au fost postate sculpturi de marmură și o fântână centrală.

În față, peste apă trona Opera din Copenhaga (Copenhagen Operaen).

Clădirea Operei era  situată pe un teren înconjurat de canale concepute pentru a crea impresia că se află pe o insulă. Clădirea, cu 1492 de locuri, a fost  donată statului danez de o fundație privată în 2000.

În vestul ei, cheiul unde a existat debarcaderul portului pentru feriboturi a fost transformat în Plaja Ofelia (Ofelia Plads) (2010).

Plaja a fost amenajată lângă clădirea Teatrului Dramatic (Skuespilhuset) nou construită.

Sub clădirea teatrului și plajă a fost creată o parcare subterană cu o capacitate de  500 de locuri (2016). Iarna fostul chei este transformat în patinoar.

Citește și Copenhaga, Danemarca- Palatul Christiansborg și Muzeul Național

 

 

Copenhaga, Danemarca- Kongens Nytorv și Nyhavn

Piața Regelui din Copenhaga, Danemarca, (Kongens Nytorv), este una dintre zonele cele mai populare din punct de vedere turistic. A fost înființată de Regele Christian V ca cea mai mare piață a orașului (1670) și central a fost postată statuia sa (1688). În perioada vizitei mele piața era în reconstrucție astfel nu m-am putut bucura de imaginea ei de ansamblu. Am intrat în piață pe lângă Hotel D’ Angleterre (1874) și am înconjurat-o pentru a vedea măcar clădirile înconjurătoare. Hotelul a fost deschis în 1755.  Clădirea a fost distrusă într-un incendiu (1795) apoi reconstruită, extinsă (1872-1875) și a rezistat până azi. După ultima restaurare și renovare hotelul a fost redeschis în anul  2013.

În dreapta Hotelului D’ Angletere se afla o clădire care a fost construită ca sediu al  Companiei Great Teleghraph Northern (1893). Acesta a funcționat până în anul 2008 când în clădire s-a mutat Camera de Comerț Germano-Daneză (Deutsch-Dänische Handelskammer). În fața ei, în piață se afla o cafenea care funcționa într-un chioșc telefonic  vechi din 1913 (Gamle Telefonkiosk).

În stânga hotelului se afla Magasin du Nord (1893-1894), clădirea principală dintre cele șapte care alcătuiesc lanțul de magazine danez Magasin înființat în 1868. În 2013 în clădire a fost deschis un muzeu care etalează istoria formării acestuia.

Palatul Erichsen (Erichsens Palæ) a fost construit pentru comerciantul și armatorul căruia îi poartă numele (1799) care însă nu s-a bucurat de el decât un an. După decesul său fiul a extins clădirea (1801). Până în 1888 a trecut prin doi proprietari apoi a fost preluat de Handelsbank care l-a restaurat (1891). Actual în el funcționează Danske Bank.

Clădirea cea mai importantă din piață era Teatrul Regal Danez (Det Kongelige Teatret).

Acesta a fost fondat în 1748, între 1872-1874 a fost construită clădirea actuală și a funcționat ca Teatru Regal apoi ca Teatru Național. Actual se desfășoară mai mult spectacole de  balet.

Clădirea a fost extinsă pentru reprezentațiile de teatru dramatic (1931) între clădiri formându-se pasajul August Bournonvilles. Pe lângă teatru a funcționat și Corporația daneză de Radiodifuziune până după cel de Al Doilea Război Mondial când s-a mutat într-o clădire proprie. Pe cele două fețe ale turnului, în niște nișe au fost executate reliefuri din bronz care pe partea dinspre piață îi reprezintă pe zeul  muzicii, Apollo, zeii tragediei și comediei, pe cealaltă parte Mozart cu o vioară în mână (muzica), Eros pe lebădă (dansul), Shakespeare (drama) și arcada a fost decorată în interior cu un mozaic din 3 milioane de bucăți reprezentând diverși scriitori, fizicieni, etc. După construirea de alte locații clădirea nu a mai fost folosită de teatru și actual este închiriată pentru diferite evenimente.

Pe colțul pieței, întinzându-se pe o latură a Canalului Nyhavn, se afla Palatul Charlottenborg și pe colțul opus Palatul Thott (Thotts Palæ), a doua clădire construită în piață,  pentru ofițerul naval Niels Juel (1683-1686). După ce a trecut prin mai mulți proprietari, în 1750 a revenit  familiei Thott care  care l-a adaptat în stil neoclasic (1763). În 1930 a fost când cumpărat de statul francez și transformat în Ambasada Franței (Franske Ambasade). Ultima restaurare a avut loc în anul 2012.

Am ieșit din piață la unul din capetele Canalului Nyhavn unde se afla renumita, turistic,  Ancoră Memorială (Mindeankeret), care comemorează cei 1.700 de marinari care și-au pierdut viața în Al Doilea Război Mondial. Ancora, veche din 1872, a fost postată în 1951 în locul unei cruci de lemn existentă din 1945.

Sub domnia Regelui Christian V Canalul Nyhavn a fost săpat de prizonierii de război suedezi (1658-1660) pentru crearea unei legături maritime cu Piața Regelui (Kongens Nytorv) pentru navele de marfă și pescuit. Primul pod a fost construit în locul unui podeț din lemn (1875) și. a fost înlocuit cu cel actual în anul 1912.

Zona, foarte aglomerată, devenise cunoscută pentru bețiile marinarilor și prostituție.

În partea de sud a canalului au fost construite clădiri din lemn, cărămizi și ipsos viu colorate, cea mai veche păstrată până azi datează din 1681. Într-una dintre case a locuit timp de 18 ani scriitorul Hans Christian Andersen, casă în care funcționează un magazin de suveniruri cu tematică Andersen.

De-a lungul canalului Nytorv, în cadrul Muzeului Port înființat în 1977, au fost etalate navele din patrimoniul Muzeul Național Danez.

În dreapta ancorei, pe colțul Nyhavn cu Kongens Nytorv se afla Palatul Charlottenborg (Charlottenborg Slot) în care funcționa Muzeu de Artă (Kunsthal Charlottenborg). A fost prima clădire din Piața Regelui construită pentru fratele Regelui  Christian V (1672-1683). După moartea regelui palatul a fost achiziționat de regina mamă Charlotte Amalie (1699), după ea a fost numit Charlottenborg și în 1701 în el a funcționat vechea Academie de Arte.

Moștenit de Regele Christian VI, a fost transformat în stil baroc olandez apoi extins la patru aripi (1783) și din 1878 palatul a trecut în proprietatea Academiei Regală Daneză de Artă.

Muzeu de Artă Contemporană

Pe colțul opus, pe cealaltă parte a canalului Nytorv se afla una dintre cele mai vechi case din Copenhaga, Casa Kanneworff  (Kanneworffs Hus). A fost construită înainte de formarea canalului Nytorv  (1606), ulterior etajată (1780) și a fost locuită pe rând de diferiți meseriași- bărbieri, tâmplari, etc. chiar și de un conte apoi din 1836 a funcționat ca și croitorie.  Azi în ea funcționează Amber Museum cu o colecție de artefacte și antichități de chihlimbar, în muzeu existând cel mare mare chihlimbar din lume de 47,5 kg.

De la Muzeu m-am îndreptat spre Piața Sfânta Anna, o piață ce desparte Nyhavn de districtul Frederiksstaden, unde se afla Biserica Garnizoanei (Garrisonkirken).

Inițial, pe un teren recuperat în partea de sud a unui canal a fost ridicat un Spital (1686). Ulterior clădirea a fost folosită ca loc de depozitare apoi transformată în stil baroc (1703-1706) și transformată în biserică care deservea personalul militar ce staționa în oraș. În 1885 clădirea a fost refăcută și între 1954-1961 renovată.

În 1750 pentru crearea districtului Frederiksstaden a fost umplut cu pământ un canal și astfel a apărut Piața Sfânta Anna (Sankt Annae Plads).

Christian X statuen (1954)

În 1852 piața a fost amenajată sub forma unei grădini în care pe parcursul timpului au fost postate statui și a fost mărginită de clădiri în care azi  funcționează diferite organizații și fundații.

Johan Peter Emilius Hartmann statuen (1904)

Citește și Copenhaga, Danemarca- în zona Palatului Amalienborg

 

 

Copenhaga, Danemarca- din Gammeltorv spre Kongens Nytorv

După ce am vizitat Catedrala Copenhaga am intrat în cea mai veche piață, Gammeltorv, construită în secolul XII o dată cu întemeierea orașului.

A funcționat ca piață centrală până în 1670, fiind utilizată în principal pentru vânzarea produselor din carne pentru care în 1901 a fost construită o hală și a continuat să funcționeze până în anul 1917.

În piață a funcționat Primăria Copenhaga încă din 1474. Clădirea a fost transformată în stil renascentist (1608-1610). Distrusă de Marele Incendiu din 1728 a fost construită o clădire nouă în stil baroc și după 1795 Primăria a fost mutată în altă locație. Majoritatea clădirilor existente azi au fost ridicate după marele incendiu din 1795, în stil neoclasic.

Central se afla fântâna Caritas (Caritasbrønden)  ridicată de rege Christian IV în momentul când a fost fondat Nytorv (1610).

În anii 1950, numărul de autovehicule crescând, piața a fost transformată în parcare. Aceasta a fost desființată  o dată cu amenajarea zonei pietonale Strøget (1962).

Printre clădirile care delimitau piața, în care funcționau numeroase magazine, bănci, administrație locală, servicii, etc. se afla o clădire a cărei fațadă era decorată cu șase coloane ionice.

Judecătoria districtului Nytorv (Byretten Nytorv) funcționa într-o clădire construită în locul Orfelinatului Regal (1728). În partea stângă, printr-o pasarelă, sala de judecată era legată cu închisoarea.

Ca în majoritatea piețelor vechi și în Gammeltorv s-a păstrat un chioșc vechi.

Din piață am străbătut strada pietonală Strøget, stradă cu multe magazine, firme, etc.

Ținta mea era Piața Kongens Nytorv.

În drum am trecut pe lângă una dintre cele mai vechi clădiri din Copenhaga, Biserica „Duhului Sfânt” (Helligåndshuset). Inițial a făcut parte din Spitalul „Sfântului Duh” fondat în 1296 care s-a extins până în secolul XV când deținea numeroase proprietăți și o biserică.

Biserica a fost distrusă într-un incendiu, ulterior reconstruită cu ajutorul Regelui Christian I, spațiul spitalului extins și transformate în stăreție augustiniană (1497). Înainte de anul 1530, când ritul catolic a fost interzis,  mânăstirea a fost desființată prin separarea spitalului care a devenit instituție a orașului.

După 1530 călugării augustinieni au fost expulzați și biserica a devenit parohială. Sub Regele Christian III spitalul a fost desființat, unele dintre clădiri demolate. Biserica a fost reconstruită, spațiul ei extins (1607), complex care s-a păstrat până azi.

În cadrul bisericii era amenajat un spațiu expozițional pe care l-am vizitat.

Și, din nou pe Strøget, stradă lungă unde puteai să-ți pierzi timpul în numeroasele magazine și cafenele.

Lateral am văzut turnul Bisericii „Sf Nicolae”.

În sfârși, la capătul străzii am intrat în Kongens Nytorv. Un fapt pozitiv dar, spre neplăcerea mea, piața era în reconstrucție și restaurare.

Citește și Copenhaga, Danemarca- Kongens Nytorv și Nyhavn

Copenhaga, Danemarca- din Kultorvet spre Gammeltorv

De la Grădina Botanică din Copenhaga, Danemarca, traversând un bulevard cu clădiri noi în care funcționau multe firme, m-am îndreptat spre Piața Cărbunelui (Kultorvet).

Am intrat în labirintul străduțelor cu case de epocă.

Între ele se înălța turnul Bisericii Reformate sau Biserica Franceză (Reformet kirke- French kirke). Construcția ei, în stil baroc olandez, a fost finanțată de Regina Charlotet Amalie, soția rege Christian V, care era de origine germană și și-a păstrat credința reformată calvină după căsătorie (1688-1689). Biserica a fost folosită atât de reformații germani cât și de cei francezi de unde și cele două nume sub care este cunoscută. În marele incendiu din 1728 a fost grav deteriorată și ulterior a fost refăcută.

După ce am străbătut câteva străduțe am intrat pe lângă  clădirea Messen în Piața Cărbunelui (Kultorvet).

Piața a apărut în interiorul Porții de Nord a orașului după marele incendiul, când o parte mare a orașului a fost distrusă, prin demolările masive și construirea de noi clădiri. În piață se desfășura comerțul cu cărbune, lemne și turbă. Un secol mai târziu piața a fost străbătută de liniile de tramvai noi create.

În piață a fost postat primul chioșc telefonic în Copenhaga (1896). În decursul timpului a fost schimbat cu altele mai noi care au fost funcționale până în 1929 și actual în ultimul rămas a fost amenajată o cafenea.

La începutul secolului XX au fost construite noi clădiri  și în anii 1960, o dată cu transformarea Strøget în stradă pietonală liniile de tramvai au fost scoase. A supraviețuit doar o singură clădire veche din 1730.

Actual în piață funcționează numeroase magazine, cafenele și în timpul verii se desfășoară concerte în aer liber.

Piața a fost recondiționată între anii 2011-2013.

Am ieșit din piață și m-am îndreptat spre piața Gammeltorv. Mi-am făcut traseul pe lângă Turnul Rotund și Biserica Sfânta Treime din Complexul Trinitatis apoi Catedrala din Copenhaga,  pe care le-am vizitat. De la Turnul Rotund am ocolit puțin pentru a vedea Marea Sinagogă (Københavns Synagoge) construită în stil clasic cu elemente orientale (1830-1833). Tristețe mare pentru mine ca turist, clădirea era în curs de reconstrucție.

Era păzită de gardă înarmată, probabil datorită faptului că în 1985 acolo a fost plasată o bombă de către teroriștii palestinieni care a deteriorat-o grav.

„Băieții”, însă, au fost amabili, poate din cauza figurii mele triste și mi-au deschis porțile duble, securizate, pentru a vedea măcar jur împrejur clădirea.

Am intrat în zona ocupată de Universitatea Copenhaga (Københavns Universitet). Aceasta a fost fondată în 1479, fiind a doua în Scandinavia după cea din Uppsala (1477).

Pentru a se stopa răspândirea protestantismului a fost închisă de către biserică pentru o scurtă perioadă de timp (1531). A fost redeschisă după Reforma Luterană (1537) și transformată în Seminar Evanghelic Luteran.

În timpul bombardamentului britanic (1807) majoritatea clădirilor au fost distruse apoi refăcute, facultățile restructurate (1842-1850) când au fost înființate Colegiul Tehnologic, Biblioteca Universitară și, adiacent instituțiilor de învățământ, Grădina Botanică, Muzeul Zoologic și Muzeul Geologic.

În anul 1877 prima femeie a fost admisă la cursuri. Între anii 1960-1980 datorită creșterii numărului de studenți au fost construite în alte zone clădiri noi.

Actual Universitatea funcționează cu șase facultăți- Științe, Științe Umaniste, Științe Medicale, Științe Sociale, de Drept și de Teologie, aproximativ 100 de departamente și centre de cercetare.

Am ieșit dintre clădirile universității și pe strada spre Piața Gammeltorv, înconjurată de copaci, se afla  Biserica „Sfântul Petru” (Sankt Petri Kirke), biserică catolică a comunității germane din Copenhaga.

Pe acel loc în Evul Mediu a existat una dintre cele patru biserici catolice din Copenhaga (1304) care a ars într-un incendiu (1380), apoi a fost reconstruită. Din 1585 a fost preluată de germani și a devenit un centru pentru elita orașului având în vedere că în acea perioadă și Curtea Regală folosea cotidian limba germană. A fost extinsă în mai multe etape în perioada 1631-1740.

Și-a pierdut importanța o dată cu disensiunile dintre Danemarca și Germania care au culminat cu Primul Război Schleswig (1848-1850).

În timp, congregația germană devenind minoritară și fondurile împuținându-se, biserica a fost preluată de Statul Danez (1994) care a recondiționat-o.

Spre capătul străzii care se deschidea în piața Gammeltorv se afla clădirea principală a Universității, prima terminată în perioada de reconstrucție (1836).

Lângă ea se înălța, maiestuoasă, Catedrala Copenhaga.

Catedrala Copenhaga- For Frue Kirke

În apropierea pieței Gammeltorv din Copenhaga, Danemarca, se află Catedrala Copenhaga (For Frue Kirke).  Pe acel loc, cel mai înalt punct lângă noul oraș Havn, a fost construită prima biserică romano-catolică „Sfânta Maria” (1187-1209) care a fost total distrusă de un incendiu (1314). Până în anul 1388 a fost reconstruită în stil gotic. După Reforma Protestantă biserica a fost predată luteranilor, i s-a schimbat numele în „Biserica Fecioarei Noastre” (For Frue Kirke), nume păstrat până azi. Totuși romano-catolicii au primit permisiunea să funcționeze împărțind clădirea cu luteranii. Această decizie a supărat populația care a vandalizat clădirea.

În secolul XVI clădirii bisericii i-a fost adăugat turnul și a devenit doar luterană. Nu a durat mult timp, aproximativ 30-35 de ani, când biserica a fost incendiată de o furtună cu fulgere care au provocat incendii. A fost refăcută, turnul a fost demolat și reconstruit până în 1609, dar nu a rezistat prea mult. În 1728, o dată cu distrugerea  unei treimi din oraș și biserica a fost dărâmată.  În următorul deceniu a fost reconstruită din cărămidă roșie,  cu un turn mai înalt decât precedentul, dotat cu 42 de clopote. Nici aceasta nu a rezistat fiind distrusă în timpul atacului britanic din 1807.

Ultima biserică, cea actuală, a fost construită în stil neoclasic (1817-1829), inițial fără turn. Acesta a fost ridicat la cererea populației și dotat cu 4 clopote. Fațada a fost prevăzută cu coloane, frontonul a fost decorat cu sculpturi din bronz reprezentând pe Isus și cei 12 Apostoli. Din 1924 a devenit Catedrală Națională a Danemarcei.

În interior, pe laterale au fost postate statuile celor 12 Apostoli.

Tot lateral, în  partea superioară, mai multe coloane mărgineau  cele două galerii existente.

În spatele altarului,  într-o nișă delimitată de două coloane, a fost postată statuia lui Isus.

În fața altarului a fost așezat fontul de botez, o statuie reprezentând un înger care ține în mâini o jumătate de scoică. Statuile au fost sculptate din marmură de Carrara.

Catedrala a fost renovată între anii 1977-1979.

În anul 1995 a fost dotată cu o orgă centrală.

Cripta a fost transformată într-un muzeu în care sunt etalate diferitele etape din construcția catedralei.

Citește și Copenhaga, Danemarca- din Gammeltorv spre Kongens Nytorv

Complexul Trinitatis Copenhaga, Danemarca

Complexul Trinitatis este situat în centrul vechi din Copenhaga, Danemarca. În Europa secolului XVII s-a dezvoltat mult astronomia astfel regele  danez Christian IV a cumpărat un teren într-un cartier aglomerat cu case din lemn amplasate pe străzi înguste și alei (1622). Au fost demolate  aproximativ jumătate din ele (1637) și a început construcția unui complex care urma să includă o biserică, o bibliotecă universitară și un Observator Astronomic.

Primul a fost terminat Turnul Rotund (Rundetårn). În el urma să funcționeze Observatorul Astronomic (1642).

În următorii 15 ani lipită de spatele turnului a fost ridicată Biserica Trinitatis (Trinitatis kirke), biserică folosită doar de studenții și profesorii universității și în podul ei a fost amplasată Biblioteca Universitară (1657).

Deși făceau parte dintr-un complex, turnul nu a fost folosit de biserică niciodată. Totuși prin rampa spirală a turnului, construită în loc de scări pentru a ușura manevrarea instrumentelor grele și a cărților, se făcea accesul la clopotniță și bibliotecă.

În incendiul din 1728 biblioteca a fost distrusă, ulterior reconstruită și biserica recondiționată (1731-1763).

În bombardamentul britanic din 1807 biserica a fost lovită de patru bombe dar nu a fost dărâmată.

În mai multe etape a fost reparată și modificată (1817-1849, 1869-1871).

În 1956 biserica a fost dotată cu o orgă impresionantă.

În 1861 biblioteca a fost mutată într-o clădire proprie și Observatorul Astronomic, devenit inadecvat pentru noile instrumente astronomice, a încetat să funcționeze.

Din 1928 turnul a fost iar amenajat ca observator pentru astronomii amatori. Pe acoperișul turnului a fost ridicată o clădire cu cupole mici de 7 metri înălțime la care se urcă de pe terasa de observare. De asemenea în fiecare primăvară în turn are loc o cursă de biciclete în care, pe rampă, concurenții urcă și coboară în mare viteză. În 1988 a fost stabilit recordul mondial de 1 minut și 48,7 secunde. Fosta sală a bibliotecii a fost amenajată și deschisă în 1987 ca spațiu expozițional și sală de concerte.

După ce am vizitat complexul am poposit la o țigară în spațiul de lângă biserică, amenajat cu bănci și mese,  apoi…hai la drum.

Citește și Copenhaga, Danemarca- din Kultorvet spre Gammeltorv

Copenhaga- zona Parkmuseerne

De la Castel Rosenborg din Copenhaga, Danemarca m-am îndreptat spre Parkmuseerne, zona cu 6 muzee situate în Parcul  Østre Anlæg și Grădina Botanică. La intrarea în Parcul  Østre Anlæg, ocupând mai multe clădiri, se afla clădirea principală a Galeriei Naționale a Danemarcei (SMK- Statens Museum for Kunst) construită în stil renascentist (1889-1896) căreia în 1998 i s-a adăugat o clădire modernă,din sticlă, pentru arta modernă. Erau etalate opere de artă europeană (1300-1800), artă daneză și nordică (1750-1900), artă franceză (1900-1930), artă daneză și internațională (după 1900). În celelalte clădiri din parc se puteau vedea Colecția Regală de Artă Grafică, Colecția Royal Cast, Colecția Hirschsprung.

După ce am vizitat o parte din colecții m-am îndreptat spre intrarea în Grădina Botanică. În drum am trecut pe lângă clădirile Fundației de Cercetare Star Plan și a Muzeului Geologic (Geologisk Museum) din cadrul Muzeul de Istorie Naturală care erau în curs de restaurare. Muzeul a fost deschis în 1772, mutat în locația actuală în 1893 și prezintă colecții mari de fosile, minerale, meteoriți, etc.

Grădina Botanică a Universității din Copenhaga (Botanisk Have) face parte din  Muzeul de Istorie Naturală și pe lângă agrement este folosită în scop cercetare.

În trecut în cadrul mânăstirilor se cultivau plante medicinale care erau furnizate mai ales regalității.

După ce mânăstirile au fost desființate în urma Reformei, în anul 1600, pe un loc dat de Regele Christian IV a fost înființată o grădină, Hortus Medicus.

Pe acel loc azi se află reședința unui profesor universitar care cultivă în continuare plante medicinale, unele foarte rare.

Sub domnia Regelui Frederik V pe o arie necultivată a fost amenajată o nouă grădină numită după fondatorul ei Georg Christian Oeder, Grădina Oeder (1752), unde a fost amenajată o seră care a fost deschisă publicului în 1763.

O parte din grădină a fost donată Universității (1770).

Grădina a fost extinsă pe actuala locație, pe o suprafață de aproximativ 10 hectare, a fost numită Grădina Botanică și deschisă publicului (1874).

În total în grădină se află 27 de sere dintre care cea mai notabilă este Casa Palmierului (Palmhuset).

De asemenea a fost amenajată și o seră cu aer condiționat pentru a se putea crea mediul adecvat plantelor arctice.

Grădina a fost amenajată pe diferite secțiuni ca dealul cu conifere, o secțiune stâncoasă cu plante montane din Europa Centrală, o grădină de rododendroni, un lac cu nuferi, etc.

În grădină se află peste 13.000 de specii de plante daneze și din multe alte zone ale lumii, plante perene și anuale.

Din păcate și aici am văzut cum unii dintre vizitatori se iubeau pe sine mai mult decât frumusețile înconjurătoare.

Acuma, când scriu acest articol, am aflat că din anul 2018 a fost deschisă Casa de fluturi în care se poate explora viața diferitelor specii și care poate fi vizitată doar în sezonul de vară.

Citește și Complexul Trinitatis Copenhaga, Danemarca